jaff pe hypestreet
revenim cu detalii curand!
aprilie, 2010
jaff pe hypestreet :-)
vineri, 30 aprilie, 2010the clutch affair
joi, 29 aprilie, 2010Sedinta de sumar pentru cel mai recent numar digital al revistei “petocuri” mi-a prilejuit o calatorie speciala, printr-un subiect foarte juicy. Este un obiect vestimentar care a supravietuit multor etape si denumiri. Mamele noastre il denumeau “plic”, iar in vocabularul actual de moda s-a reinventat sub titulatura de “clutch”. Orice ar scrie pe “cartea lui de vizita”, ramane o piesa! Pe mine m-a inspirat, iar acum savurez rezultatul. In mod special sunt foarte happy cu partea interactiva a unei “Istorii romantate…”. Si le sunt recunoscatoare lui Andrei si Denisei, pentru ca au reusit sa traduca in pixeli si ilustratii o idee care ma bantuie de mult. Aveti mai jos link-ul:
fel de portofel (III)
joi, 29 aprilie, 2010POCHI
Este favoritul meu si, dupa voturile colegelor, este si al lor! Eu am trei motive foarte clare: pentru ca l-am primit cadou, pentru ca este din cauciuc galben si, apoi, pentru ca aproape a devenit un obiect de design pe birou. Oricine trece pe la mine il remarca imediat cu o replica de genul “Asta e portofel? Ce tare!”
POCHI
foto: Dana Georgescu
fel de portofel (II)
miercuri, 28 aprilie, 2010Bird Canvas Pouch, Anthropologie.com
Imi place pentru forma neasteptata si imprimeul vesel. Nu m-am putut hotara care sa fie nuanta castigatoare, asa ca, dupa cum vedeti, am deja doua in “colivie” 
Bird Canvas Coin Pouch
foto: Dana Georgescu
Fel de portofel (I)
luni, 26 aprilie, 2010Portofelul este un obiect de care nu ma pot desparti niciodata, desi dezordinea din poseta mea il demasca mereu ca fiind nefolositor. Monedele sau carnetul de condus sfarsesc de cele mai multe ori aruncate prin geanta. Indiferent cat de specializat este portofelul, buzunarele laterale ale posetei inving intotdeauna. Si sunt precum oceanul. Toate se pierd in ele si nu mai revin la suprafata dacat aleatoriu, atunci cand aproape uitasem de ele, impreuna cu flora specifica: niste agrafe pe care nu le-am folosit niciodata, carti de vizita candva importante, USB-uri colorate si pixuri de care am fost indragostita demult. Si totusi nu renunt, nu de alta dar nu pot arunca si cardurile in oceanul din geanta. Asa ca am gasit solutia: portofele simpatice. Aproape ca am dezvoltat o pasiune si, implicit o colectie. Primul exemplu: modelul de la Antoni and Alison. Imi place foarte mult pentru ca are forma clasica de portofel, ca acelea de la bunica pe care le pandeam de ziua mea, fiindca atunci era singura mea sansa. Si imi mai plac pentru ca au o combinatie neasteptata de materiale si un mesaj funny.
Stay tuned! In fiecare post din saptamana aceasta mai vin cu o propunere.
Antoni and Alison
Awake, by Igor Zimmermann
luni, 19 aprilie, 2010Imi place jocul de lumini. Cunosc fiecare tipologie de raza de soare: senina si clara dimineata, mai greoaie, roscata si lenesa pe timpul dupa-amiezei si complet confuza si crepusculara seara. Pe fiecare o asortez riguros cu anumite stari de spirit, sunete, cantece, parfumuri, haine, amintiri. Fiecare are o semnatica emotionala bine definita. Ma incarca diferit si ma duce intr-un univers dedicat, numai al ei. Multe dintre amintirile din copilarie nu mai au siluete bine conturate, dar jocul de lumini de pe peretii camerei mele il stiu si acum, perfect, diferit pentru fiecare moment al zilei. Pana acum nu am regasit niciunde o ilustrare a acestei intalniri dintre atitudinea invaziva a luminii, transparenta geamului de la fereastra si goliciunea unui perete alb. De curand insa, am descoperit cu bucurie, pe situl deja favorit al Filippei K, un film de o simplitate ingrozitor de expresiva, realizat de Igor Zimmermann. Se numeste “Awake” si despre astfel de dimineti va vorbeam in cele de mai sus…
Le Club
vineri, 16 aprilie, 2010Pentru mine Le Club inseamna o perioada foarte frumoasa, cu obiceiuri foarte bune: vizita la sala de sport de cel putin doua ori pe saptamana, sesiuni de aerobic alert si de inot linistit, aniversarile unor prieteni buni, dupa amieze de sambata petrecute lenes pe o peluza senina si fresh de portocale. Din varii motive atmosfera de la Le Club s-a diminuat in timp, prin urmare mersul la sala si-a schimbat adresa, doar ca atmosfera acelei perioade nu am mai regasit-o nicaieri. Acum am primit o veste buna. Din 1 aprilie 2010 s-a redeschis Le Club, in managementul lui Liviu Popescu de la Fratelli.
L-am intrebat pe Liviu despre acest nou proiect. «Am redeschis Le Club in regim de club privat, mai prietenos ca niciodata cu membrii sai, aplecat spre valorile vietii de familie si cu un spirit nou pe care il veti descoperi treptat. Fostii membri ai clubului, vizitatorii ocazionali sau cei care doar au auzit de Le Club, cunosc faptul ca acesta s-a adresat intotdeauna celor ce vor sa traiasca sanatos si in armonie cu trupul lor. Incepand cu aceasta primavara, Le Club inseamna mai mult decat atat, va deveni un loc adresat in exclusivitate membrilor sai, care pe langa faptul ca au acces permanent la cele mai moderne dotari destinate sportului si sanatatii, gasesc aici un loc special conceput pentru relaxarea in familie sau alaturi de prieteni, intr-o atmosfera destinsa». Este o promisiune in care cred, asa ca va recomand aceasta noua destinatie de leisure.
Le Club
Le Club - piscina
Le Club - jacuzzi
Le Club - sala de sport
Le Club - lounge
foto – Le Club
secret brands: “rag & bone”
sâmbătă, 10 aprilie, 2010Intotdeauna mi-au placut hainele cu personalitate discreta, care nu striga din fiecare linie de imprimeu ce nume a fost scris candva pe eticheta. Mi-au placut hainele care nu doar se “sprijina” pe o silueta ci o complimenteaza si care te lasa sa le ghicesiti originile doar din apropiere, printr-o dezvaluire tactila a materialului. Astfel de haine le gasesti la rag&bone, un brand american care cred ca este cel mai bine descris de doua cuvinte: “understated” si “wearable”. Indiferent de piesa vestimentara – o camasa simpla, o pereche de jeans sau o jacheta “military” – ei respecta trei reguli: material de calitate, design clasic si o taietura careia ii reuseste mereu formula magica a lui “imi vine foarte bine”. In plus si povestea numelui lor este foarte frumoasa pentru ca descrie de fapt o prima forma de reciclare. Oamenii “rag&bone” erau cei care bateau vecinatatile cu o caruta, in cautare de metale vechi sau obiecte de lemn pe care le puteau revinde ori refolosi. Varianta omoloaga in Romania cred ca s-ar numi “Sticle Goale Cumparam” si ar fi putut fi promovata in filmul ”Amintiri din Epoca de Aur” al lui Cristian Mungiu
rag&bone
foto: www.rag-bone.com
clogs around the clock
miercuri, 7 aprilie, 2010Pentru mine, primul semn de zi relaxata este incaltamintea comoda. In mini vacanta care tocmai s-a incheiat, la fel ca in zilele de weekend am un “refren” preferat. Recunosc, e o slabiciune din copilarie, iar in ultimii doi ani e pe “heavy rotation”, in ceea ce ma priveste. Asadar, the clogs! Ii port fie in parc atunci cand alerg periculos printre leagane, fie la o masa in oras sau la o sesiune de Carturesti, fie pentru vizite intarziate la supermarket. Sunt comozi, simpatici si sunt cei mai buni prieteni ai unei perechi de jeans cu taietura relaxata. Preferatii mei sunt cei clasici, din piele intoarsa si in culori vesele care parca mai amortizeaza sunetul specific de lemn.
clogs
foto: Dana Georgescu
